« Ragiu d’oru », un primu dischettu per u gruppu feminile « Quintina »
Natu in u 2021, stu gruppu cumpostu di cinque donne hà esciutu un primu dischettu di veranu : « Ragiu d’oru »
« Ragiu d’oru », un primu dischettu per u gruppu feminile « Quintina »
Natu in u 2021, stu gruppu cumpostu di cinque donne hà esciutu un primu dischettu di veranu : « Ragiu d’oru ». Quattoedeci cantu pulifonichi, per a maiò parte, riprese à modu soiu, creazione arrimbate à a tradizione è canti di u mondu. L’occasione di sfuglià qualchì pagina di u percorsu d’issa squadra nova.
Qualchì annu fà, unepoche d’amiche canterine si ritrovanu in a struttura « u cantu di a Trova » di Mathieu Casanova : Nathalie Gareddu, a so cumpagna, Stéphanie de Cicco è Marie-Ange Campinchi. L’idea di creà un gruppu 100% feminile nasce è face a so strada. Subbitu dopu, Laurence Felici, prufessore di musica, raghjunghje a struttura. « U scopu, spiega quella, ùn era, à dilla franca, di fà un gruppu per fà un gruppu in più in l’universu di u cantu corsu. Ma à partesi di a nostra passione, d’adunisceci è purtate da issu filu quì, mette à pocu à pocu in piazza a struttura travagliendu intornu à a pulifunia è u cantu tradiziunale corsu. A pulifunia hè ciò chì piace. »
A quintina, « a voce di l’anghjulu »
« Quintina », un nome arrimbata à ciò chì si chjama « a voce di l’anghjulu » in certe tradizione è ancu ind’è noi – hè in marchja… « Issa voce immateriale chì esce da l’armunia di l’altre, aghjusta l’artista, per noi, fù l’occasione di ripiglià canti amparati in a Trova ma dinò di sfruttà altrò senza dà ci limite… »
Strada facenda, u gruppu hè cumplettatu da un quintu membre : Serena Bozzi, ghjunta trè anni fà.
Canti tradiziunali, creazione è canti d’altrò
Natu qualchì mese fà, u primu dischettu « Ragiu d’oru » si cumpone di riprese cum’è a famosa « paghjella di l’impiccati » cantata cù a ghitarra, di creazione è di canti u mondu, d’America latina o Geurgia. « Avemu vulsutu mustrà tuttu ciò chì face a nostra particularità… »
Un primu giru
L’inseme di u dischettu novu mette dighjà in vale u travagliu di u gruppu. Voce linde, putenza di i bassi, ritimu, armunia, u tuttu intornu à i quattordeci canti pruposti. « Centu mila », « Ghjastema », « Ragiu d’oru », « Mascari », « Cassandra » o « Fola » sò creazione pulifoniche di qualità. « Paghjella à a luna » s’arremba nantu à a nostra tradizione, « A lagnosa » hè l’addatazione d’un cantu messicanu, « Naneddu meiu » ci porta in Sardegna è « Vagiorko ma » hè un cantu tradiziunale di Geurgia. « Avemu messu un annu per pudè sorte issu dischettu cù u travagliu di tutti quelli chì ci anu sustenutu, da Michè Tomei (studiò Monte Gozzi) à i pueti è cumpunitori (Ceccè Lanfranchi, Ghjuvan Ghjaseppu Franchi, Ghjuvanni Leca, Pasquale Ottavi, Mathieu Casanova, Petru Santucci, Ghjuvan Claudiu Acquaviva…)
A squadra face a prumuzione di u so dischettu durante l’estatina. Cusì, è dopu à Aiacciu di maghju è Vicu di ghjugnu, seranu in a ghjesgia Sant’Eramu d’Aiacciu (u 20 di lugliu), Moltifau (u 24), Coghja (u 22 d’aostu), Lama (u 12 di settembre), San Roccu d’Aiacciu (U 16 di settembre) è, per compie, à l’occasion di a terza edizione di u festivale « Spiritu sacru » di a radiu RCF Corsica, u 19 in a catedrale Santa Maria Assunta d’Aiacciu. « Hè un primu passu, compie Laurence Felici, circhemu à piglià u piacè di cantà inseme, di ritruvà ci per ripete omancu una volta à settimana è dinò, fà cunnosce a nostra musica. »
Una squadra da sente è da seguità.
F.P.
Crédit photo : Ph.P