• Le doyen de la presse Européenne

Atghjusta è Muricciu si mette à l'ora di u Patrimoniu

Issi 16 è 17 di settembre, a cumuna d’Arghjusta è Muricciu s’hà da mette à l’ora di e ghjurnate di u Patrimoniu, sempre cù u listessu scopu di mantene, mette in vale è sviluppà u mondu rurale arrimbatu à sapè fà sempre vivi.

Arghjusta è Muricciu si mette à l’ora di u Patrimoniu



Issi 16 è 17 di settembre, a cumuna d’Arghjusta è Muricciu s’hà da mette à l’ora di e ghjurnate di u Patrimoniu, sempre cù u listessu scopu di mantene, mette in vale è sviluppà u mondu rurale arrimbatu à sapè fà sempre vivi. E tematiche d’iss’edizione quì seranu cum’è una sintesa di tuttu ciò chì hè statu fattu dapoi l’iniziu


Sò avà ottu anni chè a squadra municipale è l’abitanti di u paese d’Arghjusta è Muricciu s’impegnanu à prò di u sapè fà di a cumuna è ancu aldilà. Arrimbassi à e ghjurnate di u Patrimoniu hà permessu à a cumuna di mette in vale u so patrimoniu è di favurizà, à tempu, una dinamica territuriale. « Di fattu, spiega Paul Jo Caitucoli, merre di a cumuna, dapoi a so nascita in u 1985 da u Cunsigliu di l’Auropa, issi ghjurnati quì anu permessu di fà cunnoscia a diversità è a ricchezza di tanti lochi d’Auropa. Arghjusta è Muricciu, paesi di muntagnu, hà pussutu chjappà iss’iniziativa quì par metta in vali u tarritoriu. Andemu aldilà di a celebrazioni di u patrimoniu lucali, si tratta d’un prughjettu di vita... »


Da a terra antica à i sapori d’oghje

Arrimbatu nantu à una civilisazione muntagnola cù tradizione è sapè fà chì li sò liati, u paese hà travagliatu di manera à mette in vale tutte e so ricchezze storiche, patrimuniale à cantu à persunalità cum’è Fabien Gaveau, prufessore di storia in classe prepà, duttore in storia, è ricercadore à u CNRS. Cusì iss’edizione quì si vole una sintesa di tuttu ciò chì hè statu fattu dapoi u 2016 : e razze antiche, l’acqua è a petra, l’oliu, i biadi, l’ortu, u pastoralisimu, u vinu, i libri dedicati à u pastoralisimu. Da a terra antica à i sapori d’oghje. « Ùn s’agiscia micca, aghjusta u merre, di metta in vali u « passatu » ma d’aduprà tutti issi ricchezzi cum’è arnesi ughjinchi. »

In paese, i resultati ùn si sò micca fattu aspettà cù « l’ortu di u cumunu » è a stallazione d’un pastore…

Iss’edizione quì hà da principià u vennari cù a ghjunta di zitelli di Petretu è Bicchisgià per « A strada ziteddina di u patrimoniu ». In tantu chè cummare è cumpare di a manistazione, Marie Rose Cesari (fiera di Filitosa) è Petru Matteu Santucci (anzianu ingeniore à l’INRA). Fabien Gaveau, Hélène Paolini seranu l’invitati principali di u sabbatu. À u prugrama, spassighjata per ricunnosce e piante (cù Francesca Desideri), mostra di quelle trove nantu à u chjassu, tastera di vinu (cù Raphaël-Pierre Bianchetti), veghja cuncertu.

A dumenica sera dedicata à ghjochi di pista, attelli diversi, girandulata di u paese à pedi, cavallu, calescia, trastulinetta elettrica. Mumentu maiò cù un scambiu di sperienza trà Dominique Malavergne, merre di Saigne (Lot), allevadore d’Auroch è Jacques Abbatucci, di vacche sainate. Ci serà dinò u cunservatoriu di cucina di Camargues è qualchì sceffe rinumati à fiancu à Martinu Bisgambiglia, u mercatu labellizatu da a Frac, animazione intornu à u paese è visita di u munimentu torreanu è di u patrimoniu di u paese.

Dopu à quellu di u 2016, un secondu libri nantu à a vigna, l’alivu, u granu è i biadi, serà publicatu à l’occasione d’isse ghjurnate. U terzu, l’anu chì vene nantu à u pastoralisimu venerà à compie issu tritticu…

F.P.
Partager :