• Le doyen de la presse Européenne

« A quinta staghjoni » : l’ultima opera di CeccèLanfranchi

U travagliu artisticu di duie anziane sculare
« A quinta staghjoni » : l’ultima opera di CeccèLanfranchi



U pueta isulanu escerà, da quì à pocu, una racolta di puesie : a quinta staghjoni. Una manera ind’untravagliu spiccatu in parechje parte, di pone, à modusoiu, un sguardu nantu à i tempi scuri ch’è no campemu

Quale hè ch’ùn cunnosce à Ceccè Lanfranchi, famosupueta isulanu chì mette dapoi più di quaranta anni, u so talente à prò di a cultura corsa ? Prufessore di corsu, hèrinumatu da scritti ch’anu francatu u tempu (Sintineddi, i Ghjuvannali, Lettera d’Argentina, Ghjochi è tantialtri…). È dapoi dighjà qualchì annu, cù u Cori di Sartè. Cusì, è vinticinqu’anni dopu à e so ultime puesie « A via d’oghji », ch’aviamu dighjà trattatu in u JDC, l’artistu volta, sempre cù « Le Parti des Oiseaux » cù« A quinta staghjoni ».



250 pagine, 130 puesie

« un’idea chì s’ sviluppata à u filu di u tempu, spiega u pueta, un travaddu à longu andà scrittidighjà pronti, certi dati à gruppu o cantadori, d’altrimai isciuti. È in fini, puisii ch’aghju quist’annu stradafacendu. L’idea di a tematica quidda di i tempadisturbati ch’è noi campemi. L’umanità d’una maneragenerali ma sopratuttu in Corsica postu ch’è ci si stemi… »

Ceccè Lanfranchi hà dunque adunitu u so travagliu, frutti d’un annu à pocu pressu è dopu avè lu cuncepituin parechje parte à l’usu d’un scenariu. Cusì, ritruvemuquattru libretti tutti liati : a Ghjuvannara, l’Udissea, a Passioni è u Ragnarök (mitulugia scandinavia). « tutti epichi tribulati, aghjusta l’artistu, aghju vulsutu liàsti tematichi insemi. , d’una certa manera, raconti…Eppo, fora di què, ci capituli di creazioni puri, senza raconti leia. »



Passi è vene puetichi

À mezu à ste tematiche, picculi passaghji chì facenu un passu è vene cum’è s’elle fussenu e quattru staghjone : « Parolli di fora », « Voci di fora », « À u passu di l’anni… ». Una spezia di filu rossu

Nentru a so opera, u pueta ripiglia qualchì scrittu, frutti di cullaburazione cù i so amichi di u Cori di Sartè-masimu scritti intornu à a Passione-u Catinacciu-Ma dinò Vanguardia (travadaddori di a notti, un umagiu à l’anarchistu Marius Jacob.)



U travagliu artisticu di duie anziane sculare


Un prughjettu cucepitu cù Saveria è Lena Derosa, duieanziane sculare di Ceccè, oghje ind’una filiera d’arte in Sartè. Sò e duie femine chì anu assicuratu i disegni di u libru. A cuprendula hè stata fatta, ella, da u ritrattadorePhilippe Poitevin. In fine, « A quinta staghjoni » hè dinòu fruttu d’una cullaburazione chì viaghja abbastanza bèdapoi parechji anni cù a casa d’edizione isulana « Le Parti des Oiseaux », gestita da Simon De Muru. Una struttura per a quale l’autore hà dighjà travagliatu (a BD Corto Maltese tradutta in corsu è a racolta di puesie« Stracci di Mimoria ». U pueta hà dinò fattu a traduzzione in a so parlata di « U medicu pè forza » l’opera di Molière adattatu in corsu da Stephane Conca qualchì tempu fà. S’è tuttu và bè, « A quinta staghjoni » divaria esce iss’estatina. L’autore, ellu, cuntinueghja à scrive. L’udissea d’Ulisse seria in travagliu cù « U Cori di Sartè ». Un travgliu chì hà da permette di fà campà a puesia corsa, sustene a lingua è fà cunnosce l’associu in Corsica è altrò.

F.P.
crédit image :Partio des oiseaux




Partager :