• Le doyen de la presse Européenne

Apertura di a cacciamossa : i Corsi nantu à u ponte !

Una tradizione chì, malgratu l’evoluzione di a sucetà, ùncala micca…
Apertura di a cacciamossa : i Corsi nantu à u ponte !

I 17000 cacciadori ch’ella conta l’isula s’approntanuà l’apertura di a caccia à u cignale issu sabbatu. Una tradizione chì, malgratu l’evoluzione di a sucetà, ùncala micca

S’ellu ci hè un duminiu induve un certu filu nustrale si mantene in Corsica è què di pettu à a « mundialisazione » di a sucetà corsa, si pò dì ch’ellu hè quellu di a caccia. Cusì, sò avà decine è decine d’annichè i Corsi s’approntanu à l’apertura di a caccia à u cignale, a famosa cacciamossa », diferente, ci vole à dilla di a piuma induve u raportu ùn hè micca u listessu. Di fattu, ci hè u cacciadore è u so ghjacaru s’ellu ne hàunu, mentre ch’in a cacciamossa, ponu esse più di vintià parte.



Un veru rituale

« A cacciamossa un veru rituali, spiega issu paisanutaravese, ci u capu, quiddu chì urganizeghja tutti, i voici, quiddi chì lentani i cignali è quiddi chì in postu. »

Durante l’annata, tutti vanu à nittà i terreni, pulisce, smachjà, hè dinò un aiutu contru à l’incendii. Solu què, hè un travaglione. Dopu, s’appronta u ghjornu di u quindeci d’aostu induve i 17000 cacciadori sò prontiversu cinque ore di mane dopu à picculi reunione è ricunniscenze. Si sceglie u locu è si parte in tutta a Corsica. Ci vole à cuntà, à pocu pressu 30000 cignalitombi, ogni annu in Corsica-16000 in Cismonte è 14000 in Pumonte. Ma e duie federazione sò, oghje, di pettu à un prublema maiò : s’è dui anni fà, i cignali eranu pochiin Corsica è s’era dumandatu di chjode a caccia un mesenanzu, dapoi l’annu scorsu, si ripruducenu assai è u Prifettu avia dumandatu di mette in piazza battuteamminstrative, masimu vicinu à e cità e più maiò. Altruprublema, i disguasti causati da l’animali, senza cuntà e malatie per certi.



Regulà a securità

Ciò chì oppone i cacciadori è quelli chì sò contru per parechje ragione. Tuttu què ùn impedisce micca i Corsi d’impegnà si è di mantene un filu tramandatu dapoiparechje generazione. In certi paesi, trè o quattrugenerazione cù masci è femine, vanu à a caccia. « Ma ci voli à rispettà i reguli di securità, aghjusta u cacciadore, iss’ultimi anni, ciò stati accidenti è ci tocca à casu è seguità i reguli di securità (tenuta arancia fluorescenti, baretta, fucili calatu i cartucci messi à l’ultimumumentu… »

À què, si deve aghjustà e regule imposte à un nivellunaziunale chì, certes volte, ùn currespondenu micca à a realità di i territorii ma issu puntu quì tocca sopratuttu a caccia à a piuma.

Tupunimia è lingua corsa

In fine, ci vole à ricunnosce chè a caccia à u cignalemantene un usu anticu, quellu liatu à a tupunimia è lochipochi cunnisciuti da i più ghjovani è dinò a lingua corsa, chì s’è in cità mn hè ancu a lingua « di u pane », à a caccia, hè a lingua di a trasmissione naturale. Senza cuntà certi usi cum’è scarnuccià a carne, manghjàinseme, sparte è scambià. Si capisce ch’ùn hè solu u fattu di caccighjà quandu omu và à u cignale, ghjè a tramandera d’un usu anticu chì, ancu di grazia, cuntinueghja tutti l’anni. Una passione chì face di a Corsica, un territoriu maiò à u nivellu naziunale per ciòchì tocca à u numaru di cacciadori. Hè di tuttu què chìs’hà da trattà issa dumenica. Sapendu chè u ghjornu di l’apertura, certi facenu un « cuncorsu ».

F.P.
Photo :PH.P
Partager :