• Le doyen de la presse Européenne

"Vogliu" , u rock nustrale d'Erin

Natu à a fine di l'anni novanta, issu gruppu isulanu hà esciutu u so terzu dischettu.
« Vogliu », u rock nustrale d’Erin

Natu à a fine di l’anni novanta, issu gruppu isulanu hà esciutu u so terzu dischettu. Chjamatu « Vogliu », mette in vale l’impegnu puliticu è culturale di i so membri, accunciatu à modu soiu, cù una sunurità rock chì face a grinfia di a squadra...


A storia d’Erin-un nome chì face riferenza à l’Irlanda, a passione di Tintin Sanna à l’origine di a creazione di a struttura- hè liata à l’evoluzione di a sucetà corsa. À tempu, saria a storia d’un’amicizia. Quella di Paul Valot è Denis Buffignani. S’elli anu sceltu u rock per sprime e so rivindicazione, ùn hè perchè a musica corsa ùn li piacia micca, « Perchè, spiega Paul Valot, ùn pudiami micca fà altri affari. Par no, u rock s’hè impostu subbitu. Erin fù una manera di fà un parangoni cù l’Irlanda, in tantu chì paesi ma dinò par a so musica...»

Bagnati in iss’ambiu quì, Paul è Denis anu creatu, cù Tintin Sanna, u gruppu in u 1996. Vinticinque anni dopu, solu dui dischetti sò esciuti, un primu « Erin » in u 2007 è « Sempre più chè tè », in u 2010. Dopu, i membri anu fattu a so strada, travagliendu sempre.

Di dicembre scorsu, hè esciutu u so terzu dischettu : « Vogliu ». Ondeci tituli chì trattanu di tematiche diversi liate, di sicuru, à a Corsica. Ma sempre cù un impegnu puliticu chì solca a strada di u gruppu dapoi a so nascita. Denis Buffignani hà scrittu e canzone, è per ciò chì tocca à e musiche, hè accumpagnatu da Paul Valot.


L’identità corsa in core di a tematica
« A tematica d’issu dischettu, aghjusta Denis Buffignani, hè nantu à l’identità, chì si trova, oghji, minacciata. »
Seconda canzona di l’opera, « Vogliu », vole supranà a nuzione d’identità. « Ci tocca sempri ad avè una pustura pusitiva, cuntinueghja l’artistu, à vera davanti. In issa canzona, vuliami fà onori à a noscia lingua, noscia cultura ma dinò à i prighjuneri...Tuttu quissu, fendu participà ziteddi. »

U gruppu s’hè arrimbatu nantu à i so dui capifila, Paul Valot è Denis Buffignani. Ma a squadra si cumpone dinò di Sabine Casanova, vultata dopu à un arrestu, Philip Bresson, Téo Sorbara à e percussione è Raphaël Rousso à u sunettu. Per l’occasione, Denis Buffignani hà fattu fà una pivana specifica accurdata in la, da Romain Rancurel. « Hè un accordu particulari ch’è noi vuliami avè pà a canzona « vogliu ». Pà issu dischettu novu, emu presu u nosciu tempu. U ritornu di Sabine Casanova chì canta in Corsu ma dinò in inglesi, hè una bona. »

Rock duru, appena dolce, melodicu, u versu d’Erin hè particulare è s’acconcia, una priorità di l’inseme, cù a lingua nustrale. « Par noi era una logica, semi militanti di a noscia lingua, aghjusta Paul Valot. Da « Socu di quì » à « U vosciu rè », passendu per « Vultà à l’antica », in tuttu issu dischettu, una sunurità propria si sente a voce appena « crooner » di Sabine Casanova, è à tempu più hard. Si sentenu dinò influenze rock di u gruppu (Led Zeppelin, Status Quo, AC-DC…). A sueguita ? « Travaddemi di manera à accuncià parchì micca cuncerti iss’istatina. In issu mondu tropu mundializatu, u rock t’hà sempri a so piazza. A noscia musica hè fattu pà essa ghjucata davanti à ghjenti chì si mova. S’è a crisa sanitaria cala appena, truvaremi u mezu di sunà... »

Aspettendu, a squadra cuntinueghja à travaglià. Et per i passiunati di rock è di lingua corsa, l’occasione, cù « Vogliu », di passà una bella stonda…

Ph.P.


Erin
Batteria : Philip Bresson, Téo Sorbara
Ghitarra bassa è elettrica, Pivana : Denis Buffignani
Ghitarra elettrica : Paul Valot
Cantu : Sabine Casanova
Zampugna : Raphaël Rousso
Mastering : Pierre Barthélémy, « L’improbable »
Cuncipitura graffica : Pierre Steen
Partager :