• Le doyen de la presse Européenne

31a fiera di u turisimu campagnolu : a messa in vale di a ruralmità le 4,5 è 6 d'aostu in Filitosa

<< Territorii di u Mediterraneu è di l'Auropa >>
31a fiera di u turisimu campagnolu : a messa in vale di a ruralità


À l’occasione di a 31a edizione di a fiera du turisimu campagnolu, chì s’hà da tene i 4, 5 è 6 d’aostu in Filitosa, l’urganizatori anu sceltu di travaglià nantu à a tematica di i « Territorii di u Mediterraneu è di l’Auropa » cù parechji invitati…


A fiera di turisimu campagnolu hà festighjatu, in u 2022, i so trenta anni. Purtata da una squadra di passiunati, cù à so capu, Rose-Marie Cesari, a so presidente, si vole cum’è un spechju di u mondu campagnolu è, à tempu, un ponte necessariu à u so sviluppu, per ghjust’appuntu travaglià à fiancu à d’altri rughjoni di Francia o altrò. A settimana scorsa, l’Uffiziu di u Turisimu di Prupià hà presentatu iss’edizione quì à tutti, stampa, paisani, respunsevuli di cumune o intercumunalità. Cusì, ci seranu, questu annu invitati di marca cum’è a Sardegna, a Crau, l’Alpille, a Tuscana o a Camarga. «Hè l’occasioni, Spiega Rose-Marie Cesari, di sparte, di scambià nantu à prublematichi liati à a ruralità. Issu genaru di manifestazioni, ci permetta à noi, di pudè sviluppà, à longu andà, i nosci idei. »


Mette in vale e priurità

Travaglià intornu à u sviluppu d’un turisimu dettu rurale, ùn vole micca dì, opponelu à un’altra forma di turisimu ma ghjust’appuntu è masimu à un mumentu induve si tratta d’autonomia in Corsica, di mette in vale e priurità di l’isula è una manera di cuncepisce u sviluppu di dumane arrimbatu à e so radiche...Eccu una di l’imbusche d’issa fiera.

«Rose Marie Cesari hà principiatu cù cinqui parsoni, spiega, per contu soi, Paul Jo Caitoculi, elettu impegnatu à prò di a ruralità semu quì pà aiutà la in tantu chì struttura stituziunali ma sopratuttu benevulenti... »


U cavallu trà turisilu è agricultura


Di fattu, a fiera hà da principià u venneri cù l’equilibru trà turisimu è agricultura, una di l’imbusche maiò à cortu andà per mette in vale u mondu campagnolu. À l’occasione d’issa fiera, serà questione, per indettu, di u cavallu. « Ci sarà a Camarga è u cavaddu corsu di Pierre-Laurent Santelli, Jacques Maillan è a so squadra, cumenta l’elettu, avemu da parlà, cù Fabien Gaveau, di a storia di trè cavaddi in u mondu mediterraneu ch’anu marcatu l’umanità. Vulemu mustrà u cavaddu cum’eddu hè, trà turisimu è agricultura. »

Adunisce à tuttu u mondu à prò di bisogni cumuni, è truvà inseme, soluzione per dumane, eccu una di l’imbusche maiò.

U venneri dopu meziornu, tutti l’attori cuncernati anu da fà un puntu nantu à tutti i prughjetti alimentarii in u circondu. « Per mustrà l’impurtanza di l’agricultura. S’ùn ci hè più agricultura, pasturalisimu, artisgianatu, cultura, u turisimu hà da calà. A ghjenti andarà altrò induva eddu hè menu caru. Què l’avemu ditta sò trenta anni, dice Paul Jo Caitoculi, tutti l’uperatori di u turisimu saranu quì u vennari pà un dibatitu è traccià a via d’un turisimu equilibratu è d’un agricultura forti chì poni viaghjà insemi. »


« Un paradisu sottu à i lecci »

Dopu à issu tempu maiò, a CCI2a hà da prisentà, u sabbatu matina, u resu contu d’un prughjettu chì hà, ellu dinò purtatu à lià turisimu à agricultura in i paesi di muntagna. « Ci hè una forza maiò in sti paisoli, vulemi metta què in valori pà a noscia ghjuventù è i nosci ziteddi. Ci hè un paradisu sottu à i lecci, ùn ci hè bisognu d’un paradisu artificiali. »

A fiera hà da cuntinuà sempre u sabbatu cù u « cunservatoriu di e cuncine di u meziornu » chè tuttu u monde vole stende à a Corsica, demustrazione di cavalli, scontru cù i zitelli di u rughjone. È si cumpierà cù una festa populare, à son’di ghitarra…

F.P.
Partager :