• Le doyen de la presse Européenne

Antone Maria Graziani : un mezu seculu à prò di a storia di l’isula

U famosu sturianu isulanu hà piantatu, di dicembre scorsu, a so carriera d’insegnante, cuntinuendu, quantuque, à fà ricerche.



Antone Maria Graziani : un mezu seculu à prò di a storia di l’isula


U famosu sturianu isulanu hà piantatu, di dicembre scorsu, a so carriera d’insegnante, cuntinuendu, quantuque, à fà ricerche. L’occasione di sfuglià, à traversu u so percorsu, qualchì seculu di a nostra storia…


Stallatu in paese dapoi ch’ellu hà pigliatu a so retirata d’insegnante, di dicembre scorsu, ùn ci vole micca pinsà ch’Antone Maria Graziani si pigli qualchì vacanza. Di fattu, era in...Genova quandu u cuntattu hè statu fattu per ch’ellu ci conti u so percorsu. « A storia hè qualcosa chì hà sempre passiunatu a me famiglia, spiega l’omu, in Morsiglia, avemu una bibbiutecca cù 20000 libri. In più, babbu s’hè interessatu assai à a storia. Sò statu ciuttatu in iss’ambiu quì ma, à l’iniziu, vuliu fà una tesa nantu à l’agrariu. Cumu piantà è sviluppà i castagni, l’alivi, l’arburi fruttiferi, u granu... »


Più di cinquanta libri publicati

Antone Maria Graziani principia, in u 1988, per sustene una tesa nantu à a storia urbana è in particulare, a cità di Bastia da u 1569 à u 1769. Una tesa publicata in u...2023. « Ci era sempre cose à caccià o à aghjustà, precisa torna u sturianu, tandu, aghju messu u tempu. »

Dopu à issa tesa, e publicazione si sò seguitate : « I fochi di a San Larenzu » (1992 cù Ghjasè Stromboni) à partesi di ducumenti trovi in Genova (induve ellu parte à spessu). Un primu passu nanzu à una seconda tesa, dedicata à Genova : « A Corsica genovese » (1996). Eppo, hè u scontru di Dorothy Carrington chì l’hà, à pocu à pocu, purtatu ver di Paoli. « Mi dumandò di travaglià nantu à issu persunaghju impurtante di a storia di l’isula, un persunaghju cumplessu chì hà marcatu a Corsica. Tandu, ne feci una biugrafia... »


Paoli, Bonaparte è tutti l’altri

À pocu à pocu, u sturianu s’hè specializatu nantu à a storia di u « Babbu » (direzzione scentifica d’una mostra à u museu di a Corsica, d’altre ricerche è publicazione), l’evoluzione di a Corsica genovese è a perioda chì parte da u XVIu à u XVIIIu cù dinò a metà di u XIXu. Trattendu dinò, di Napulaiò è di a so famigli. « Un persunaghju tamantu. Ma ciò chì mi pare impurtante, hè l’evoluzione di u sguardu di a ghjente. In u 1969, à l’occasione di i 200 anni di a so nascita, ci fù una festa maiò. Listessu per i 200 anni di a morte in u 1921. Ma, à dilla franca, pocu affare in u 2021 per i 300 anni. »

Cusì, Antone Maria Graziani hà zifratu parechje biugrafie : Paoli, Tiadoru di Neuhoff, Samperu di Basterga (cù Michel Vergé Franceschi), u Condottiere genovese Andrea Doria. Libri (Pasquale Paoli, babbu di a patria corsa, l’Aiacciu di i Bonaparte…). Pudemu aghjustà à issa lista, articuli diversi, premii (libru corsu, di a Regione corsa…), cunferenze è collocchii…


Una trasmissione necessaria

Ma aldilà di tuttu issu travagliu, a so primura hè sempre stata di tramandà tuttu u so sapè à i so sculari, ellu chì fù durante quaranta anni, prufessore in u secundariu (ottu anni) è à l’Università di Corsica, in Corti (33 anni). « A trasmissione hè u puntu maiò d’un insegnante. Hè impurtante di fà passà qualcosa mai dipende di chè manera un insegnante hà da trasmette à i so sculari. »

U sturianu hè statu unuratu, di dicembre da tanti sculari. Ma s’ellu parte à a retirata, averà riesciutu à tramandà appena di a so passione. Per fà ch’ella cuntinueghja. Per ciò chì tocca à e ricerche, u sturianu ùn conta micca, à 67 anni, arrestà si quì. Appronta un libru chì diveria esce da quì à pocu è cuntinueghja à francà u Mediterraneu per andà sin’à Genova, à sfuglià torna qualchì pagina di a nostra storia.

F.P.
Crédit photo : Isula.corsica
Partager :