• Le doyen de la presse Européenne

« Parsifal », un ponte linguisticu è culturale trà a Corsica è Napuli

À l’iniziativa di Saveriu Valentini, un prughjettu napulitanu, battizatu « Parsifal » è chì face riferenza à u famosu ricercadore di u « Graal », ......

« Parsifal », un ponte linguisticu è culturale trà a Corsica è Napuli



À l’iniziativa di Saveriu Valentini, un prughjettu napulitanu, battizatu « Parsifal » è chì face riferenza à u famosu ricercadore di u « Graal », hè statu adattatu è in lingua corsa è ghjucatu sempre in corsu da quattru attori napulitani.


Ch’elli sianu storichi-cù Pasquale Paoli ma micca solu- culturali-scambii musicali, mandulina-è ancu linguistichi-assai parolle in cumunu- ecc...i raporti trà a nCorsica è Napuli sò sempre stati stretti. Qualchì tempu fà, una squadra teatrina, chjamata « Falzepartenze Teatro », purtata da u so capimachja, Giuanluca Bonagura, hè ghjunta in Sarra di Farru, à l’occasione di « L’inguernale », a sessione d’inguernu di u festivale « L’aria di a Sarra ». U tuttu per prisintà una prima parte d’un prughjettu « Parsifal », scrittu è messu in scena da Gianluca Bonagura è ghjucatu da quattru attori prufessiunali. « Aghju fattu a cunniscenza di Saveriu Valentini per via di Facebook, spiega u capimachja, ci semu subbitu trovu punti in cumunu. Linguistichi, culturali, patrimuniali. Per mè, l’idea era di ghjucà issu spettaculu in lingua corsa, hè sbuccata. Ci semu visti cù Saveriu, avemu scambiatu eppo hà addatatu u me spettaculu in a so parlata. »

Un prughjettu novu

L’affare fece a so strada, sbucchendu, qualchì tempu dopu nantu i testi (dui atti è quattru scene) scritti da Saveriu Valentini, scrivanu è dinò attore di teatru-Teatru Paisanu- è respunsevule d’una truppa-Teatru Cupabbia in l’anni ottanta-À fiancu à ellu, Gerome Bouda, u si ghjennaru è Maria Francesca, a so figliolu. « U spiritu d’issu spittaculu s’assumiglia morri à quiddu di Teatru Paisani, spiega l’autore, un teatru d’impruvisazioni induva ci hè vulsutu chì l’attori parlissini in corsu, ciò ch’ùn un aserciziu micca faciuli. »
Cusì, issu prughjettu novu, s’hè sviluppatu. L’attori anu amparatu, durante qualchì tempu, a specificità linguistica di a paralata taravese. Ma sò andati, dinò, aldilà ! « Ci vulia à entre in u spiritu di u spettaculu, aduprenda issa lingua chì, malgratu monda punti in cumunu, ùn era a soia. »
Aldilà di a lingua, « Parsifal » face dinò u spechju di i tempi di u riacquistu. U spettaculu conta u percorsu di quattru persunaghji chì vanu, ghjust’à puntu, à circà e so radiche linguistiche è culturale.

Un annu di travagliu...è a seguita à vene

L’attori anu travagliatu un annu u spettaculu-ghjocu di scena, scritti- nanzu, sempre in leia cù Saveriu Valentini è a squadra di u festivale « L’aria di a Sarra », di fà una prima restituzione, u 14 di ghjennaghju, in Serra di Ferru. « Ci hè una copruduzzione Marangonu films, aghjusta u respunsevule, avemu racoltu l’impressione nantu à u travagliu di a truppa è u so impegnu in lingua corsa. Ritornu chì sò stati pusitivi. »
Dopu à issu primu passu, a squadra conta cuntinuà, masimu chè u spettaculu ùn hè-benchè scrittu-compiu. Ferma dinò u travagliu. Eppo, si tratterà, dopu, di fà girà u spettaculu altrò in Corsica è d’andà ancu fora di d’isula. Un spettaculu internaziunale chì serà prisentatu di maghju è di ghjugnu in Napuli, di sicuru, ma dinò in Calabria nanzu di sparghjesi in u Mediterraneu induve fermanu assai radiche culturale. Forse in Andalusia, Malta, Sardegna, Sicilia, Greccia...Per sbuccà, à più o menu longu andà, nantu à un prughjettu maiò chì metteria in vale, l’estru d’ogni paese o rughjone, à fiancu à d’altri arti cum’è un ballu o u cantu…Serà forse quessu, u graal di « Parsifal... »

F.P.
Photo : PH.P /Photo truppa E falze partenze
Partager :