• Le doyen de la presse Européenne

Sapè Fà : Mariu Sepulcre, l'affresche à l'antichi

Pittore rinimatu Mario Sepulcre
Mariu Sepulcre, l’affresche à l’antichi


Stallatu in Villanova dapoi guasgi trenta anni, issu famosu pittore rinumatu, hè specializatu in l’affresca. Una tecnica chì si perde ma aduprata dapoi milai d’anni…


Specialistu di e pitture di u Medievu di a Rinascita è di l’affresche, Mariu Sepulcre hà custruitu a so nuturietà cù e so tele induve l’aspettu misticu piglia a suprana nantu à tuttu. Eppuru, a spiritualità, ùn hè micca sempre stata u so filu di vita. « Eru un ghjovanu appena ribellu, spiega l’artistu, eramu cù a me famiglia in Fréjus è Saint-Raphaël è eru impegnatu in a pulitica in Nizza (muvimenti di manca strema)...Eru bellu luntanu da l’arte benchè l’aviu toccu da zitellu cù babbu chì era pittore... »

Averà ancu qualchì capacità à u ballò ma u so caratteru l’impedisce d’andà più luntanu. In Nizza, scontra à Marianna Nativi chì diventerà a so sposa in u 1978. Ma nanzu di parte cun ella à u Canadà (1981), t’hà una revelazione. « A passione di l’arte era vultata. Aviu a vogliu di scopre pitture in i musei. È a revelazione hè ghjunta à u Louvres è ancu à a National Gallery di Londres...Tutti issi quadri di a Rinascita anu scambiatu u me sguardu nantu à a spiritualità. À dilla franca, ùn credia micca in Diu, ma isse pitture avianu un « pudere ». Ci era una leia trà a bellezza di l’arte è u pinsà. Chì era issu pinsà ? Tandu mi sò postu a questione è aghju abandunatu a pulitica... »

Da u Canadà à a Corsica, passendu per l’Italia (particularmente Firenza), Mariu ampara e tecniche di pitture, l’arte di a Rinascita, u Medievu, scuntrendu artisti rinumati pronti à tramandà u sò sapè fà. Ma hè cù Jeanne-Marie Bertaux, specializata in l’affresche ch’ellu scopre un altru universu. « Aviu una basa di pittura ma, ùn la sò perchè, eru passiunatu da issa tecnica. Hè qualcosa ch’ùn si pò spiegà. Aghju seguitatu à Mma Bertaux (restauratrice di u Louvres) in Manosque, un mese è mezu per amparà cun ella. Aghju scupertu à pocu à pocu, issa tecnica induve si pinghje nantu à muri appruntati da duie linte, calcina, rena èpolvera di marmaru... »


« A tecnica di l’affresca ci conta a storia di l’umanità dapoi 5000 anni »

Per pinghje, s’adopra polvere di pigmenti naturali è si face pian’pianinu, pezzu à pezzu... « Fù per mè una seconda revelazione ! Issa tecnica, ci face sfuglià milai d’anni sin’à l’antichità è ancu nanzu. Pare chè i Sumerianu l’adupravanu dighjà ! Hè una tecnica chì hà viaghjatu. Appena abandunata un mumentu per a musaica nanzu di vultà... »

L’artistu serà u principiantu di Mma Bertaux durante qualchì tempu. Dopu, si ne và à amparà dinò e tecniche taliane à a « Bottega del buon freco » sempre in Firenza è face, oghje, un mischiu di i dui, à modu soiu.

Da a so prima affresca (1996) in a scola San Paulu d’Aiacciu sin’à a ghjesgia di Casabianca o quella d’Ulmetu, hà fattu a so strada. Opera maiò, a corte inglese di a Merria d’Aiacciu. « Un annu di travagliu da u luni à a dumenica è da sette ore di manu à sette ore di sera ! 8000 ore di travagliu per pighje e cinque fase di a cità d’Aiacciu da a so creazione in u 1492 à u vintesimu seculu. Tape valutate da Antò Maria Graziani è Paulu Lucchini. In più, ci vulia à furmà dodeci parsone maiò à issa tecnica, un travagliu tamantu... »

Mariu Sepulcre averà cuncepitu una decina d’affresche in tutta a Corsica. « Ci hè qualcosa di stranu quand’eu sò davanti à l’affresca. Una spezia di meditazione interna induve facciu parte, eu stessu d’issu inseme... » Un usu chì, ci vole à dilla, si perde. « Issa tecnica quì, ùn hè più insegnata in e scole d’arte, l’architetti ùn la cunnoscenu micca. Eppuru, ci conta a storia di l’umanità dapoi 5000 anni ! U peghju hè chè i pulitichi, ùn anu micca cuscenza... »

In u mondu ch’è noi campemu oghje, a cultura è l’arte ùn sò, l’avemu amparatu, « essenziali », Quandu ci avemu da da sveglià, serà forse troppu tardi…
Partager :