• Le doyen de la presse Européenne

A morte di Napuliò publicata..... da u JDC

A l'occasiuone di bicentenariu di a morte di l'Imperatore Napuliò u Primu, ......
A morte di Napuliò publicata...da u JDC !

À l’occasione di bicentenariu di a morte di l’Imperatore Napuliò u Primu, per quale tanti è tanti scrivani, sturiani o ghjurnalisti tutti di u mondu sanu, publicheghjanu, u JDC ci vole ramintà ch’ellu era dighjà prisente issu vintunu di lugliu di u...1821. Fece parte di i ghjurnali à annuncià dui mesi dopu, a morte di Napuliò. È duicentu anni dopu, u Ghjurnale di a Corsica esiste sempre. Un’uchjata à a storia…


Issu cinque di maghju pigliaria, questu annu, à tempu, un versu storicu è spurtivu. Quessa hè per disgrazia, un fattu maiò dapoi u 1992, guasgi trenta anni è u drama di Furiani, per u sempre ind’i nostri cori è a vulintà, torna una volta, di sacralizà u cinque di maghju. Una data chì piglia, sta volta un versu dinò storicu. Issu aspettu, tuttu u mondu a sà, hè impurtante è piglia a suprana nantu à tuttu, ancu e prussime elezzione territuriale. À l’occasione di i dui centu anni di a morte di Napuliò, l’Imperatore s’invita in tutte e discussione. « Addurmintatu », si sveglia è rinvinvisce. Ùn s’agisce micca, oghje di supranà à tutti quelli, scrivani, sturiani o ghjurnalisti chì publicheghjanu dapoi qualchì tempu in u mondu sanu ma mette in vale un fattu storicu ch’ùn si pò micca nigà. D’altronde, tutta a publicità fatta in giru à u bicentenariu di a so morte, in Corsica, in Francia, in Auropa è aldilà, mette in vale ciò chè l’omu pudia riprisentà. Un omu pertutu da nulla, un picculu aiaccinu, ch’avia assai difficultà à parlà francese è chì hà cunquistu l’Auropa di e Munarchie…


U 21 di lugliu di u 1821 nantu à u JDC

Issa morte, hè statu annunciata assai tempi dopu. Si capisce cù a distanza trà l’isula di l’Atlanticu, Sant’Elena è u Cuntinente Auropeu. Di fattu, l’Imperatore mettò più di dui mesi per ghjunghje, cù u Northumberland, nantu à Sant Elena a so residenza d’esiliu. Nove settimane in tuttu. Ma ciò ch’ùn si pò cuncepisce oghje cù e rete suciale è internet, un’epica induve ciò chì accade in Nova Zelanda, in America suttana o in Africa hè cunnisciutu in qualchì minuta dopu in u mondu sanu, currispundia à d’altri criterii à u principiu di u XIXu seculu.

Ci hè vulsutu dui mesi, perchè l’infurmazione di a morte di Napuliò ghjunghjessi ind è l’Inglesi. Dopu à a so morte, u cinque di maghju à sei ore menu dece, ghjè Hudson Lowe, u Guvernatore di l’Isula chì dumanda à u so sicretariu di scrive una lettera. Quella parte dui ghjorni dopu per battellu è ghjunghje in Portsmouth u trè di lugliu. U tempu di ghjunghje in Londres, u lindumane, l’infurmazione si sparghje dopu in Auropa. U cinque di lugliu, a nutizia ghjunghje in Francia. È ci hè vulsutu dinò trè settimana perch’ella si sparghji in tutta a Francia.

In a so edizione di u sabbatu u 21 di lugliu, u JDC publicheghja l’annuncia in bislinguu (francese è talianu). S’ampara, tandu, cù precisione e cundizione di a morte - un cancaru di u stomacu - una malatia di sei settimana, ch’ellu hè statu cuscentu sin’à l’ultimu è ch’ellu lasciò ricumandazione è testamente à dà à l’Inglesi...Precisione chì forse, ponu sempre ghjuvà à i sturianu. Più vechju ghjurnale d’Auropa sempre in attività, u JDC hà, dapoi, fattu a so strada per diventà un arnese di stampa impurtante. Issu fattu storicu vene cum’è un’uchjata…

Ph.P.
Partager :