• Le doyen de la presse Européenne

Sapè Fa : Petru Francescu Maestracci, l'omu chi face << beie >> a Corsica

Stallatu in Patrimoniu induve ellu hà e so radiche, Petru Francè Maestracci cuncepisce dapoi vint’anni « Ribella »

Petru Francescu Maestracci, l’omu chì face « beie » a Corsica


Stallatu in Patrimoniu induve ellu hà e so radiche, Petru Francè Maestracci cuncepisce dapoi vint’anni « Ribella », una biera nustrale cù a particularità d’esse fatta cù un luppolu è un orzu cultivati quì è prufumata cù prudutti AOP d’agricultori corsi...



U paese di Patrimoniu hè monda cunnisciutu per accoglie « les nuits de la guitare », u festivale di a ruralità, u vinu, di sicuru è a San martinu, festa di i vignaghjoli. Eppuru, dapoi guasgi vinti anni, u rughjone hè dinò liatu à un pruduttu chì piace assaiu : a biera « Ribella » chì, d’altronde, porta bè u so nome. Una storia chì saria, à tempu, quella di Petru Francescu Maestracci. Hè ellu chì, à a fine di l’anni 2000 hà l’idea di cuncepisce issa biera nustrale cumposta à centu per centu da prudutti corsi ma sopratuttu fatta à partesi di l’agricultura isulana cù piante chì servenu à fà a biera altrò (luppolu, orzu)...Un’ aventura nata in u 2009 trà u Capi Corsu è Patrimoniu. Hè quì, à mezu à i duminii viticuli chè u figliolu di Guy Maestracci, anzianu merre di u paese, decide di pruduce issa biera particulare spiccata da ciò chì si face altrò in Corsica : piante, prudutti nustrali, acqua di surghjente Bio.


Un pruduttu unicu


Nuvatoriu in a cuncipitura di prudutti corsi di qualità, Petru Francè l’era dighjà postu ch’ellu era à l’iniziu di u whisky « L’Altore » monda rinumatu. « Avemu messu appena issu pruduttu da cantu, spiega u bieraghju, per cuncepisce issa biera ma avemu vulsutu fà tuttu quì, da a pianta sin’à a cummercialisazione. »

Un’idea, quella di u so babbu, u sviluppu ecunomicu chì dà una parte maiò à u nustrale. Cusì, a biera Ribella hà fattu a so strada in una vintena d’anni, sviluppata, ghjust’àppuntu, cù prudutti corsi tutti in AOP. Ritruvemu dunque a Mistica, fatta cù a farina castagnina, l’Apa Regina à u mele di machja, a Bionda fattu cù u muscatu, Santa, Vampa, l’Inferna à u...tabaccu, piverone è zenzeru, l’Immurtale o a Culta, à a nepita. « Esiste un luppolu endemicu in Corsica, aghjusta Petru Francè Maestracci, cù l’orzu, piantemu tuttu, ci permette d’avè un pruduttu unicu. Travagliemu cù agricultori chè i so prudutti sò scritti in AOP. »


150000 litri prudutti in u 2021


À cantu à a gamma Ribella, Petru Francè prupone magliette è lane fatte cù cotone bio à u nome di a biera, une manera di cummercializà a marca. Una biera chì, in vinti anni, si piazza frà i prudutti di qualità i più impurtanti nantu à u mercatu isulanu. « L’annu scorsu, avemu pruduttu 150000 litri di biera, vindimu in Corsica è dinò in Cuntinente induve simi stati parechje volte premiati, hè a ricunniscenza di u nostru travagliu. » Una brasseria chì avanza, à pocu à pocu cù una quindecina di persone chì ci travaglianu. Trè stabilimenti in Patrimoniu è Bastia induve permettenu di tastà e biere è fà, à tempu, un pranzu. Cusì u « Bacchus biera », nantu à a strada di San Fiurenzu, prupone prudutti isulani...ma u « Libertalia » hè mintuatu, ellu nantu à u Gault et Millaut. Segnu, cù tutte e medaglie chjappe à cuncorsu diversi chè u bieraghju hà riesciutu a so scumessa di u 2009…

Philippe Peraut



Biera ribella, 20253 Patrimoniu
www.bieraribella.com
cuntat...
: ribella.pro@gmail.com
Tel : 06-23-16-41-25
Partager :