• Le doyen de la presse Européenne

Tittò Limonge, da u chjama è rispondi à a creazione muderna

Di ceppu tavagnincu, issu stitutore hà fattu di a lingua corsu, u cantu è u chjama è ris^pondi, a so manera d'esse....
Tittò Limonge, da u chjama è rispondi à a creazione muderna
Di ceppu tavagnincu, issu stitutore hà fattu di a lingua corsu, u cantu è u chjama è rispondi, a so manera d’esse…


Passà da una furmazione in matematiche à a lingua corsa è u mistieru di maestru di scola, eccu u percorsu di Tittò Limonge iss’ultimi vinti anni. S’ellu hè cresciutu in paese in Velone Urnetu induve hè andatu à a scola, avia sempre a lingua corsa in mente è à l’arechje. « À dilla franca, spiega u Tavagnincu, si parlava pocu u corsu in casa. Solu quand’i mo parenti eranu azezu chè u corsu hè a lingua di l’emuzione. Eu, vulia fà DJ, una passione ! »

Dopu à una scularità in Folelli (culleghju) è Bastia (Liceu), Tittò vole travaglià intornu e matematiche. Si chjappa un DEA, una licenza è un master dui ma u DEA ùn s’apre micca à l’epica in Corti. « Ci vulia à parte in Cuntinente è per mè era qualcosa d’impussibile, aghjusta l’omu, tandu aghju principiatu in tantu chè prufessore rimpiazzante eppo mi sò decisu, in u 2007, à passà u cuncorsu bislinguu per esse maestru di scola. »


Primi passi in u chjama è rispondi

Ghjè à issu mumentu quì ch’ellu principia a ghitarra è cerca, à tempu, à arricchisce e so cunniscenze in lingua corsa. « Sò andatu nantu à u situ « sunemu » per circà accori di ghitarra. È per a lingua corsa, nantu à « Foru Corsu » induve tercani cum’ Marcu Biancarelli, Liviu Ancey, Antone Marielli o Iviu Pasquali praticavanu è aiutavanu a ghjente. »

A passione di u chjama è rispondi nasce quì. « Ci eranu parechje categurie, frà quelle a puesia. Hè cusì chaghju scupertu l’arte di l’impruvisaziione chì m’hà, subbitu toccu. Mi sò lanciatu à l’urale è ind’una spezia d « auto furmazione arrimbatu nantu à u scrittu. »

À tempu, Tittò Limonge face i so primi passi di maestru di scola. U fattu di scuntrà i specialisti di u chjama è rispondi (Ghjuvan Petru Ristori, Luigi Savignoni, Francescu Simeoni è tanti altri li permette d’apre porte... « Ci hè statu subbitu una leia d’amicizia trà noi tutti, precisa u Tavagnincu, simu quant’è una famiglia è aghju pussutu amparà iss’arte quì à mezu à issa ghjente, tutti dispunevuli per aiutà mi. Avemu creatu l’associu di chjama è rispondi è messu in piazza assai serate dedicate à iss’arte quì. »

Particularit, Tittò cerca un versu propiu. « Prima, ci era un versu currente, quellu adupratu da tutti. L’aghju fattu à modu meiu. U chjama è rispondi apre porte. Permette di parlà di tuttu ma ciò chì strasordinariu hè chè ci vole à cantà bè, ghjustu è articulà per fà si capisce. Hè qualcosa chì m’hà aiutatu monda. »


Creazione musicale

Maestru di scola in San Niculau, l’artistu s’hè ancu messu à amparà iss’arte à i zitelli. « Ci simu arrimbati nantu ciò chì si face altrò, ind’è i Baschi o i Tuscani per indettu. »

Ma u Tavagnincu ùn hà vulsutu arrestà si quì. Anzianu DJ, hà fattu creazione musicale. « Quandu era DJ, vulia fà ballà a ghjente nantu à canti corsi. Hè à partesi di què ch’aghju fattu creazione musicale di ceppu mudernu. Ma, mi sò arrimbatu nantu à u chjama è rispondi per ch’eu sò d’induve vengu è induve vogliu andà. Ci hè una strada. Vogliu mantene u tradiziunale è purtà a mo petra nantu à una musica più muderna. »

« Spassighjata » o « Di Bastia », eccu qualchì titulu di u primu dischettu di l’artistu chì deveria esce di veranu. Frà tempu, ellu hà da cuntinuà à trasmette l’arte di u chjama è risponde è à fà e so creazione. Una manera di lià eri è dumane.
Partager :