• Le doyen de la presse Européenne

Grazia : i ghjacci << nustrali >>

I ghjacci << nustrali >> di Jérôme Tariol è Charles Guerrieri

Grazia : i ghjacci « nustrali » di Jérôme Tariol è Charles Guerrieri


Stallati dapoi ghjennaghju scorsu à a surtita di a Mezavia, Jérôme Tariol è Charles Guerrieri anu ripigliatu, à modu soiu, l’impresa « Grazia ». una trentina di perfumi di ghjacci nustrali di qualità…



Semu nantu à strada di Carghjese, un chilometru dopu à a surtita di a Mezavia. Hè quì chè Jérôme Tariol è Charles Guerrieri anu ripigliatu, di ghjennaghju scorsu, l’impresa « Grazia », dedicata à i ghjacci. I dui associ cunnoscenu

mondu di u cummerciu. Jérôme hà fattu una scola in Marseglia è parechje stagione in Corsica nanzu di decide di vultà. Charles, ellu, hà ripigliatu a brasseria l’Albert 1er, in Aiacciu. « Avemu pigliatu cuntattu cù l’anziani pruprietarii l’annu scorsu, spiega Jérôme, l’affare s’hè accunciata à pocu à pocu. »

Ghjacci tradiziunale è creazione


Titulariu d’un diploma specificu per a cuncipitura di i ghjacci, Charles hè incaricatu di a fabricazione. Jérôme, chì face per contu soiu, furmazione, s’accupa di a gestione, a cummunicazione è u cuntattu cù i clienti. L’impresa si sparghje nantu à 400 m² è dui piani. Inghjò, a sala di fabricazione cù mascine specifiche induve si face 100 scatulette di 2,5 litri à l’ora, cunghjelatore, surbettera, pasturi-zatoghja, lucale induve ci sò tutti i prudutti, insù, laburatoriu da vene.

I dui associ pruponenu perfumi di ghjacci tradiziunali : cicculata, vaniglia,, caffè, ecc...surbetti : limò, aranciu, manga...Ma dinò creazione più nustrale à modu soiu : limoncellu, castagna, mortula, brocciu, canistrelli, tiramisù...Un cuncettu chè i dui associ volenu sviluppà à cortu andà.

« Fà travaglià i pruduttori lucali »


« Nantu à i prudutti tradiziunali, circhemu sempre a qualità a più alta, aghjusta Jérôme, ma sempre cù materia di nivellu altu. Per ciò chì tocca à a creazione, vulemu fà travaglià i pruduttori corsi : u brocciu di Jean-Charles Luciani d’A lata, i canistrelli di Zigliara. Avemu da fà e nuciole di Cervioni è à partesi di l’annu chì vene, frutti racolti ind’è i pruduttori, macinati è trasfurmati in u laburatoriu. Piglieremu frutti di staghjone è ancu sorte appena di a gamma tradiziunale (passione, limone verde…). Vulemu sviluppà un pruduttu di qualità, 100 % lucale. » Jérôme è Charles travaglianu dighjà cù certi pruduttori. Un’idea da sviluppà. Per ciò chì tocca à e sosule, l’ingrendienti sò mintuati nantu à i bacchi di ghjacci ma e misure stanu sicrete... « Hè u nostru sapè fà, u ci tenimu per noi, aghjusta Jérôme Tariol, ci sò regule precise da tene per avè ùn ghjacciu di qualità, nè troppu duru, nè troppu liquidu... »

I dui associu ponu cuntà nantu à un impiegatu incaricatu d’arricà i ghjacci cù dui camiò specializati. Per avà, l’impresa « Grazia » face a so strada cù una sessantina di clienti. Ponu esse alberghi, usterie è ancu particulari chì ghjunghjenu à piglià u ghjacciu sopra piazza. Ciò chì dà idee à Jérôme è Charles. « Avemu da circà à creà una buttega dedicata à i ghjacci per i particulari. Serà l’occasione di fà a prumuzione di i nostri prudutti. »

U megliu seria di fà un saltu sin’à l’impresa per rendesi contu di a qualità d’issi ghjacci…


Ph.P.


mpresa Grazia, lieu dit, Giunchella, 20167 Alata
Pagina instagram
Partager :