• Le doyen de la presse Européenne

Catenacciu d'Eccica è Suarella : trà fede è spartera

Messu in piazza da a cunfraternita Santa Croci di u prunelli,.......
Catenacciu d’Eccica è Suarella : trà fede è spartera


Messu in piazza da a cunfraternita Santa Croci di u Prunelli, u primu catenacciu d’Eccica è Suarella, hà adunitu più di cinquecentu persone à l’occasione di u vennari santu…


In a cuntinuità di ciò chì si passa in Sartè dapoi anni è anni u vennari santu- una manifestazione religiosa cunnisciuta à u nivellu naziunale è ancu aldilà- parechji paesi di l’isula si mettenu à urganizà u so catenacciu. In Eccica è Suarella, ghjè à l’iniziativa di a cunfraternita Santa Croci di u Prunelli, nata in u 1657, sparita è rilanciata qualchì annu fà (2018), chè u primu catenacciu s’hè tenutu u vennari santu scorsu. « U primu di u Prunelli, spiega Julien Pompeani u Priore di a struttura, era statu urganizatu l’annu 2022 in Todda è in u 2023 in Ocana. Hè a prima volta in Suaredda. Nanzi, ci era u via crucis senza u penitenti, in Cavru è Basterga. ». A cunfraternita conta à pocu pressu vinti membri. Jean-Paul Satgiane hè u ceremuniariu è Stefanu Santu Caux, u sottu priore...


U terzu Catenacciu di u Prunelli

Aiutata da qualchì abitante è di a municipalità, a Cunfraternita hà travagliatu à l’urganisazione d’issa manifestazione religiosa. Cusì, un penitente hà cuntattatu a ghjesgia per vene à purtà a croce è marchjà nantu à i passi di a passione di Ghjesù. A Cunfraternita (chì adunisce e parocche di Bastelicaccia, Cavru, Eccica è Suarella, Ocana, Tolla è Bastelica) avia invitatu d’altre strutture : l’Ordine spidalieru è militariu di San Lazaru, Santa Croci di San Martinu di Cuttuli è Curtichjatu, San Petru di Sarrula è Carcupinu, San carlu di Carbuccia è a cunfraternita di u Rusariu di u Prunelli è Urnanu. L’appuntamentu era privistu à 9.00 di sera à a partanza di a cappella à l’entrata di u paese. Un’ora nanzu, si pudianu cuntà più di centu vitture da u parcheghju dopu à a funtana, sin’à a ghjesgia San Tumasgiu è ancu più luntanu. I Pellegrini, elli, ghjunghjianu, di sicuru, da tutte e cumune di u Prunelli ma ancu d’altrò (Aiacciu, a Gravona, l’Urnanu…). Più di cinquecentu persone in tuttu. U curteggiu hè pertutu da a cappella, nanzu di francà in a Buciasca, unu di i più vechju quartieru di u paese. Dopu à un primu arrestu da sottu à e scale, hà ripigliatu a so strada sin’à a funtana, induve u diacru Ange Marie Bastelica hà prununciatu qualchì parolla nanzu è dopu u « Lamentu di Maria » cantatu da i cunfratelli.


2025 in Cavru

A maiò parte di i membri e cunfraternite purtavanu un coprifaccia è tenianu un catatorciu. Tuttu vestutu di rossu, u penitente purtava a croce è t’avia una catena à i pedi. U curteggiu hà ripigliatu a so strada vultendu versu à a casa cumuna nanzu di falà sin’à a ghjesgia San Tumasgiu. Un percorsu d’un chilometri induve u penitente hè, secondu à a tradizione, cascatu trè volte. Davanti à a ghjesgia, i cunfratelli anu cantatu u « Lamentu di Ghjesù ». Una manifestazione chè tutta a ghjente hà circatu à seguità cù fede, malgratu a prisenza di qualchì « curiosu ». Prisente, in tutti i lochi di u Prunelli, a cunfraternita serà in Cavru l’annu prussimu per u catenacciu.

Ph.P.
Partager :