• Le doyen de la presse Européenne

Cullettivu Parlemu Corsu : 10 prughjetti per prumove l’usu di a lingua

À l’occasione d’una cunferenza di stampa data a dumenicata scorsa in Corti, i respunsevuli di u Cullettivu « Parlemu Corsu » anu prisentatu una decina di prughjetti à prò di lingua.
Cullettivu Parlemu Corsu : 10 prughjetti per prumove l’usu di a lingua


À l’occasione d’una cunferenza di stampa data a dumenicata scorsa in Corti, i respunsevuli di u Cullettivu « Parlemu Corsu » anu prisentatu una decina di prughjetti à prò di lingua. Ch’ella si possi parlà, capisce è aduprà in parechji duminii…


Si cunnosce dapoi parechji anni, l’impegnu di u Cullettivu « Parlemu Corsu » à prò di a lingua. Ùn si contanu più e misure pigliate da Micheli Leccia, capimachja di a struttura. Senza aspettà, nè l’aiute, nè i soldi da nimu. Cusì, sabbatu u 27 d’aprile scorsu, i respunsevuli tenianu una cunferenza di stampa, in Corti, per prisentà u so ultimu impegnu. « S’agiscia par nò, spiega Micheli Leccia, d’un prughjettu chì si scriva in n un pianu sucetali.Tuttu u mondu aspetta, avali, a cuufficialità di a lingua. Ma ci voli una pulitica chì sighi ambiziosa. Chì femu frà tempu ? »


L’intelligenzia artificiale

Ghjè à partesi d’issu cunstattu chè i respunsevuli anu cuncepitu dece prughjettu in pareghji duminii è a più o menu longu andà, per piazzà a lingua in core di a sucetà. « Sò duminii chì sò rilativi à a tradizioni è a mudernità,aghjusta u capimachja, toccanu assai spazii di a vita ughjinca. »

Micheli Leccia s’hè arrimbatu da u so passatu è e so studii di biulugia o bloggu « u scentificucciu » ch’ellu t’avia, per sviluppà qualcosa intornu à l’intelligenzia artificiale. Cusì, « Rubutiscola , vole à partesi d’un picculu « robotu » creatu, insegnà cù azzione ch’ellu feria, qualcosa in lingua corsa. Dui altri prughjetti, « Nutrì » « dà à manghjà » à l’intelligenza artificiale ch’ella possi avè risorze impurtanti per sprimesi in lingua corsa è « Idealmondu », un mondu virtuale in fotò dà avè ritratti di i cummerci è stabilimenti diversi cù u cuntenutu drentu, si scrivenu in a listessa andatura. « Cù issu prughjettu quì, vulemu tuccà i Corsi in carrughju cù pannelli di i cummerci da permetta d’avè un sguardu. Una manera di purtà i cummercianti versu l’adopru di a lingua. Avemu da sviluppà, à pocu à pocu, d’altre tematiche cum’è i porti è l’aeroporti. Da passà da u virtuali à u reali. »

A quarta « Currilingua » di settembre

L’altre tematiche sò più liate à l’usu di a linguan nantu à u terrenu. S’agisce, tandu, di « Chì si faci », un arburu induve tutte e rame mostranu ciò chì si face in lingua corsa in tutti i duminii, « Fieralingua », cursizà una fiera cù un animatore, pannelli, attelli, signaletica, « Furmanima », furmà l’animatori è tutti quelli ch’anu da parlà, « Furmalongu », induve si tratta di parlà corsu tutte e sere durante parechji mesi, « In Cima », un centru d’immersione per e persone maiò, « Pulinumia », un librettu chì spiega comu si passa a pulinumia è una manera di passà da a cunniscenza universitaria à a cunniscenza di carrughju. In fine, l’ultimu prughjettu serà forse u più cunnisciutu « A currinlingua » chì parterà di settembre, da Sartè per ghjunghje in Aiacciu. « A maiò parta d’issi prughjetti sò in anda, ripiglia Micheli Leccia, u nosciu scopu hè d’avanzà pà facilità è prumova l’usu di a lingua. Avemu da prisentà, à misura, l’avanzata di tutti issi prughjetti... »

Micheli Leccia chì averà l’onore di purtà a fiara ulimpica in Purtivechju issu 14 di maghju.

Ph.P.
Partager :