« Prighjuneri è altri nuvelli » :racolte d’eri da Marcu Biancarelli
U famosu autore isulanu hà decisu di publicà, in a so casa d’edizione « Òmara »
« Prighjuneri è altri nuvelli » :racolte d’eri da Marcu Biancarelli
U famosu autore isulanu hà decisu di publicà, in a so casa d’edizione « Òmara », quattordeci nuvelle racolte trà 2000 è 2007, travagliae torna di manera più precisa, Un’edizione bislingua tradutta da Jérôme Ferrari, Paulu Desanti è Didier Rey
Cunniscimu dapoi parechji anni, u talente di Marcu Biancarelli, anzianu prufessore di corsu, autore è sopratuttu difensore di a lingua è a cultura corsa. Una vintena d’anni fà, avia scrittu libri è dinò qualchì nuvella : Frà iss’opere, quattordeci nuvelle, fruttu di trè libri « Prighjuneri », « San Ghjuvanni in Patmos » è «Stremu Miridianu » sò state reeditate. « Sò edizioni anziani, spiega l’autore, ritravaddati cù una scrittura più linda è precisa chì vinti anni fà. Ci hè sempri a pussibilità di fà meddu. È ci n’hè dinù u bisognu chì i tempa sò scambiati... »
Dui assi di travagliu
In issu travaddu quì, Marcu Biancarelli ritene dui assi principali. U primu hè di parlà di a sucetà corsa di l’anni ottanta è novanta. « Hè quidda da a me ghjuventù, aghjusta l’omu, è ùn ci vulia à piattà certi verità di l’epica, masimu a viulenza. In più, literatura sucetali à quidd’epica, ci n’era pocu è micca. » A seconda tematica sviluppata in a so opera, hè a storia, ma senza limità si à a Corsica. « Si pudia trattà di u medievu corsu, aghjusta l’autore, ma andà ancu aldilà, parlendu di a guerra in Ispagna, a scuparta di l‘America o d’altri tematchi... »
un stilu, mezu burlescu, mezu pruvucatore
Ma, à dilla franca, ci hè vulsutu à taglià monda a prima fasa di l’opera di Marcu Biancarelli. Chè in trè libri prisentati più sopra, ci hè trentaquattru sturiette cuntate. « Saria stata una sfida tamanta di publicà li tutti, Tandu, m’hè tuccatu à fà una scelta, accurtà, accuncià, u tuttu senza fà perda l’essenza di ciò ch’eu vuliu dì. » À fiancu à Marcu Biancarelli, qualchì amicu di prima trinca : u so cumpagnu di sempre Jérôme Ferrari, Didier Rey è Paulu Desanti, tutti traduttori cù u penseru di mantene, in issa « ripresa », u spiritu di nanzu. Ind’u so stilu, mezu burlescu, mezu pruvucatore ma abbastanza piacevule à leghje, l’autore riesce à chjappà l’interessu di u lettore. U restiu, ci porta sia in a storia, sia in a sucetà corsa à u lindumane d’Aleria sin’à l’anni 2000 cù tutti i dulori è e gioie campati. Un travaglione di 440 pagine chì cerca à fà a prumuzione di a lingua corsa. U travagliu dinò, d’un autore chì hà fattu a scelta, quattru anni fà, d’abandunà u mistieru d’insegnante per cunsacrà si, cù una certa riescita, à l’edizione. « A noscia ligna edituriali hè quidda di a literatura. Fà a prumuzioni di a lingua corsa, hè un cumbattu di tutti i ghjorna. Ci voli à trasmetta ma u statu d i l’insignamentu à a scola, ùn ci permetta micca issa trasmissioni. Tocca à ognunu, di fà à modu soiu par ch’idda campessi. » In cinque anni, « Òmara » hà publicatu 15 libri. « Quattru o cinqui à l’annu, ùn hè tantu mali quantunqua... » Prussima edizione « Salticume », un’opera di Joseph Antonetti in « cismuntincu » chè l’autore s’apre à tutta a diversità linguistica. Aspettendu forse, d’altri libru o nuvelle…
F.P.
Photo: F.P
U famosu autore isulanu hà decisu di publicà, in a so casa d’edizione « Òmara », quattordeci nuvelle racolte trà 2000 è 2007, travagliae torna di manera più precisa, Un’edizione bislingua tradutta da Jérôme Ferrari, Paulu Desanti è Didier Rey
Cunniscimu dapoi parechji anni, u talente di Marcu Biancarelli, anzianu prufessore di corsu, autore è sopratuttu difensore di a lingua è a cultura corsa. Una vintena d’anni fà, avia scrittu libri è dinò qualchì nuvella : Frà iss’opere, quattordeci nuvelle, fruttu di trè libri « Prighjuneri », « San Ghjuvanni in Patmos » è «Stremu Miridianu » sò state reeditate. « Sò edizioni anziani, spiega l’autore, ritravaddati cù una scrittura più linda è precisa chì vinti anni fà. Ci hè sempri a pussibilità di fà meddu. È ci n’hè dinù u bisognu chì i tempa sò scambiati... »
Dui assi di travagliu
In issu travaddu quì, Marcu Biancarelli ritene dui assi principali. U primu hè di parlà di a sucetà corsa di l’anni ottanta è novanta. « Hè quidda da a me ghjuventù, aghjusta l’omu, è ùn ci vulia à piattà certi verità di l’epica, masimu a viulenza. In più, literatura sucetali à quidd’epica, ci n’era pocu è micca. » A seconda tematica sviluppata in a so opera, hè a storia, ma senza limità si à a Corsica. « Si pudia trattà di u medievu corsu, aghjusta l’autore, ma andà ancu aldilà, parlendu di a guerra in Ispagna, a scuparta di l‘America o d’altri tematchi... »
un stilu, mezu burlescu, mezu pruvucatore
Ma, à dilla franca, ci hè vulsutu à taglià monda a prima fasa di l’opera di Marcu Biancarelli. Chè in trè libri prisentati più sopra, ci hè trentaquattru sturiette cuntate. « Saria stata una sfida tamanta di publicà li tutti, Tandu, m’hè tuccatu à fà una scelta, accurtà, accuncià, u tuttu senza fà perda l’essenza di ciò ch’eu vuliu dì. » À fiancu à Marcu Biancarelli, qualchì amicu di prima trinca : u so cumpagnu di sempre Jérôme Ferrari, Didier Rey è Paulu Desanti, tutti traduttori cù u penseru di mantene, in issa « ripresa », u spiritu di nanzu. Ind’u so stilu, mezu burlescu, mezu pruvucatore ma abbastanza piacevule à leghje, l’autore riesce à chjappà l’interessu di u lettore. U restiu, ci porta sia in a storia, sia in a sucetà corsa à u lindumane d’Aleria sin’à l’anni 2000 cù tutti i dulori è e gioie campati. Un travaglione di 440 pagine chì cerca à fà a prumuzione di a lingua corsa. U travagliu dinò, d’un autore chì hà fattu a scelta, quattru anni fà, d’abandunà u mistieru d’insegnante per cunsacrà si, cù una certa riescita, à l’edizione. « A noscia ligna edituriali hè quidda di a literatura. Fà a prumuzioni di a lingua corsa, hè un cumbattu di tutti i ghjorna. Ci voli à trasmetta ma u statu d i l’insignamentu à a scola, ùn ci permetta micca issa trasmissioni. Tocca à ognunu, di fà à modu soiu par ch’idda campessi. » In cinque anni, « Òmara » hà publicatu 15 libri. « Quattru o cinqui à l’annu, ùn hè tantu mali quantunqua... » Prussima edizione « Salticume », un’opera di Joseph Antonetti in « cismuntincu » chè l’autore s’apre à tutta a diversità linguistica. Aspettendu forse, d’altri libru o nuvelle…
F.P.
Photo: F.P