Una croce “nustrale” in Felicetu
Iniziata da i membri di a cunfraternita Sant’Antone Abbate di Felicetu, è di l’abitanti di u paese
Una croce “nustrale” in Felicetu
Iniziata da i membri di a cunfraternita Sant’Antone Abbate di Felicetu, è di l’abitanti di u paese, l’idea di cuncepisce una croce in legnu, hà fattu a so strada qualchì tempu fà. U 22 di ferraghju scorsu, a croce hè stata principiata. Puderia esse compia nanzu à Pasqua…
Croce, in Corsica, ci n’hè in parechji paesi di l’isula trà 250 è 320. L’idea di fà ne una in Felicetu, paese balaninu alzata à u pede di u Monte Grossu, colla à qualchì annu, iniziatu da i membri di a Cunfraternita Sant’Antone Abbate. « A cunfraterna esistia dapoi anni è anni, spiega Daniel Mezzacqui, u priore, prima, fù dedicata solu à e donne. Dopu, hè sparita dopu à e guerre ? ed hè stata rilanciata in l’anni novanta da dédé Nobili, chì fece un travaglione à issu nivellu quì è dinò à u nivellu di u cantu sacru. »
Hè fighjulendu l’altri paesi di l’isula — ch’elli si spiazzanu assai in tutta a Corsica è altrò (eranu in Roma di maghju scorsu per a stallazzione di u Papa Léon XIV) — chè i cunfratelli anu decisu di stallà, elli dinò una croce, ma cù una particularità : cuncepita in paese cù u legnu di castagnu. « À partesi da u XIXu, aghjusta u priore, e croce eranu fatte in Francia o in Italia, a maiò parte in fonte, è dopu traspurtate ind’è noi. Avemu vulsutu fà ne una quì, in paese, cù un legnu nustrale è fatta da tutti l’abitanti è i cunfratellu. Per testimunià ch’ellu si ne pò fà una ind’è noi, masimu cù u nostru legnu. Ùn ci bisognu d’esse bancalaru… »
Legnu di castagnu
A croce hè stata principiata u 22 di ferraghju scorsu. Una manera, cù l’impegnu di a ghjente, di creà una leia suciale necessaria in issu paese di 225 abitanti à l’annu. A croce hà da misurà 5,50 m d’altezza è serà alzata in un locu chjamatu « A petra di u curatu ». « Hè un simbulu, ripiglia Daniel Mezzacqui, ma dinò un locu vistu da tuttu u paese…S’è tuttu và bè, a croce puederia esse compia dopu à Pasqua. »
Una ceremonia da u Cardinale Bustillo ?
L’idea hà da cuntinuà à viaghjà intornu à issa croce. Una volta stallata, ci serà una ceremonia celebrata, forse, da u Cardinale o u Vicariu générale, u prete Constant. « L’idea serà di fà una festa maiò u ghjornu di a Sant’Andria, u 30 di nuvembre chè Felicetu hè alzatu in a pieve chì porta u listessu nome. Dunque, avemu da circà à celebrà ogni trenta di nuvembre cù messa è prucessiò. Tandu, avemu da invità u Cardinale, u prete Constant, e cunfraterne di u circondu balaninu è tutte quelle chì vuleranu participà. »
Da a Sant’Antone (u 17 di ghjennaghju) à a San Roccu (u 16 d’aostu)
Aspettendu, i cunfratelli (24 omi è donne) s’approntanu per celebrà unu di i mumenti maiò di a liturgia : a settimana santa. Ma e celebrazione ùn mancanu micca trà a Sant’Antone (u 17 di ghjennaghju), a Santa Maria (u 15 d’aostu), a San Roccu (u 16, festa di u paese) è a Santu Niculau (u 6 di dicembre). « Sò ghjuntu quì per a prima volta, 55 anni fà, compie Daniel Mezzacqui, chì hè di ceppu alatese, mi sò maritatu quì è sò avà, cunsideratu cum’è un filicidincu. Per prova, cinque anni fà, m’anu dumandatu d’esse priore di a cunfraterna. »
Daniel ùn si scurda, quantunque, di e so radiche in Alata. Ma, tuttu u paese di Felicetu hè, avà, affacindatu per compie a so croce, à tempu à appruntà una bella celebrazione…
F.P.
crédit photo : F.P