• Le doyen de la presse Européenne

<< A mo storia >> , un spettaculu-cuncettu di u gruppu Balagna

U gruppu isulanu hà esciutu pochi tempi fà, u so secondu dischettu.
« A mo storia », un spettaculu-cuncettu di u gruppu Balagna

U gruppu isulanu hà esciutu pochi tempi fà, u so secondu dischettu. Battizatu « A mo storia », conta ghjust’appuntu è in trè parte, a storia di l’isula da a prisenza francese sin’à d’oghje. Pone, à tempu, un’interrugazione nantu à a sucetà corsa…


Creà un cuncettu di spettaculu-cuncertu cù un scenariu è idee precise, ci vulia fà la. Cù u so dischettu novu « A mo storia », esciutu qualchì tempu dopu à u primu « Cantu chì sò » in u 2018, u gruppu solca quantunque altru affare. À l’iniziu d’issu prughjettu, Marc’Andria Castellani, passiunatu, bella sicura, di storia hè, à tempu, arradicatu à a so terra. « Avemu vulsutu francà a storia di a Corsica, cù una galleria di pitture. Certe scure in i tempi i più duri, d’altre più burlesche. Un chjassu sulcatu da u principiu à a fine è chì compie punendu un’interrugazione maiò nantu à l’avvene d’un populu chì cerca sempre, oghje, a so strada. »


A Corsica è u so avvene in trè atti

S’è u gruppu hà participatu à l’inseme di u prughjettu, quellu hè statu cuncepitu da Marc’Andria Castellani assicurendu da per ellu, scrittura di i testi, cumpunizione di e musiche è scenariu. Una messa in scena chì face chè issu dischettu quì si scarta monda da tuttu ciò chì si face oghje in a musica corsa. Una spezia di « ciculu freudien » per una tragedia à l’usu di a greccia antica, in trè atti. Quì dinò, hè Marc’Andria u capimachja…

« Avemu vulsutu mette una cuerenza in questu prughjettu, aghjusta u cantadore è musicante, cusì, l’attu unu principia à l’epica di a cunquista francese ma in i so tempi i più scuri, in Isulacciu di Fium’Orbu. Di fattu, è à longu à l’inseme di e canzone, sò parte di a storia ch’anu toccu e nostre famigle di manera diretta, chì sò messe in vale. »

« Chjama », induve risona a pivana è si sente un versu currente, annuncia l’inseme di u prughjettu. Sin’à « 14 » (a guerra di u quattordeci) chì marca a fine di a prima parte, e canzone si seguitanu ind’un filu precisu. Eppo, vulintà dinò, di u capimachja, passemu subbitu à l’anni settanta. « Tempi di u riacquistu ma principiati bellu nanzu chè issi’interrugazione ùn hè nata in u settanta...Dopu à u 1914, ci hè statu un viotu ch’avemu vulsutu marcà... »


Arrimbà si à a vita paisana

L’attu dui tratta, tandu, di tematiche oghjinche : eculugia, ambiente, lingua corsa. « Issu passaghju quì pone a questione d’una presa di cuscienza : avemu da sparisce in tantu chè populu. Issu fattu quì, l’accettemu o femu qualcosa... »

In fine, a terza parte si vole cum’è un attu di resilienza. Hè u ricusu di sparisce. Si tratta di a manera di campà, d’un « ritornu in paese » cù duie manera di vede issu fattu. « Ci hè, à tempu, a manera di campà paisana ma iss’idea quì marca dinò u fattu d’esse arridicatu à a so terra. Ci hè, oghje, una realità suciale. »

Dodeci tituli per 250 anni di a nostra storia visti in canzone. Quì dinò, u gruppu hà travagliatu intornu à parechje influenze. Ritruvemu, sicuramente, i versi currenti è musica tradiziunale, u tuttu bulicatu cù musica flamenca, folk, bel canto…

Un dischettu, registratu indè Cristofanu Mac Daniel induve si sentenu e voce di Jérôme Ferrari è Francescu Emmanuelli. I disegni sò zifrati da Raphaël Poletti per un inseme chì serà prestu dispunevule nantu à e piattaforme dedicate. Frà tempu, a squadra di « Balagna » assicureghja u so spettaculu cuncertu in Corsica sana. Una idea da sviluppà per dà un filu novu à u cantu corsu.

Ph.P.

Balagna
Andria Aideli : voce
Ghjuvan Filippu Casta : ghitarra è cantu
Bastianu Dusol : percussione è cantu
Tiadoru Nobili : cantu
Marc’Andria Castellani : cantu è ghitarra
Partager :