• Le doyen de la presse Européenne

Sapè Fà : Panatteria Galeani in Aiacciu

In u so cumerciu di a stretta Fesch in Aiacciu, a famiglia Galeani perpetueghja una tradizione dapoi sei generazione…

Panatteria Galeani in Aiacciu : una tradizione di 200 anni


In u so cumerciu di a stretta Fesch in Aiacciu, a famiglia Galeani perpetueghja una tradizione dapoi sei generazione…

Semu à u trè di a stretta Fesch in Aiacciu. In issu ghjornu di pasqua pifania, hè bella longa a schiera davanti à a panatteria Galeani. Quandu si entre quì, à dilla franca, si passa qualcosa. Benchè mudernu (a facciata hè stata rifatta in rosulu è qualchì carrega è tavulinu permettenu di piglià ancu un caffè), u locu porta qualcosa di i tempi fà. D’altronde, i ritratti posti nantu à i muri sò quì per testimunià d’un passatu sempre vivu…Oghje, hè Marie-Antoinette Vinceleoni-Galeani chì hà ripigliatu l’impresa cù a so figliola Anaïs. A prima panatteria, hè Ghjaseppu, unu di i so antenati chì l’hà aperta in l’anni 1830 appena più luntanu, accantu à u caffè « Premier Consul ». Ed hè u so missiavu Filippu è a so minnana Ghjaseppina a so moglia, ch’anu apertu u cummerciu ch’è noi cunniscimu oghje, in l’anni 1930. « A specialità hè sempre stata i frittelli, l’imbrucciati, i canistrelli, spiega Marie-Antoinette, è ancu i falculelli, specialità di u Cismonte ma a me minnana era di Matra. Issa tradizione, issu sapè fà è tutte e sosule, sò stati tramandati sin’à d’avà. Semi a sesta generazioni. »


Mantene un filu anticu

S’ella hà fattu altru affare, cum’è d’altronde, a so figliolia, Marie-Antoinette hà sempre travagliatu dinò in a panatteria. Un usu mantenutu, ancu quessu quì, sin’à d’avà. A so mamma, Maria, spusata à Paulu Vinceleoni, ripiglia a fiara in l’anni settanta. « U me babbu Paulu era u solu Vinceleoni panatteru, tarruccheghja a cummerciante, eranu tutti macellari...Babbu impastava cù e so mani. Oghji, ci hè un materiali mudernu. Ci semi adattati tinendu sempri u listessu filu ». Dapoi una vintena d’anni, Marie-Antoinette hè maestra di i lochi. Ma per a famiglia Vinceleoni-Galeani, una sola mutivazione : mantene issu filu purtatu da i so vechji, u travagliu, l’amore di u mistieru è di a ghjente. « Ùn avemi mai cercatu a riesciuta suciali… »


E feve nantu à a storia di a Corsica

Ind’è i Galeani, u pane hè fattu à l’usu anticu cù u levitu naturale è a farina Bio. Per ciò chì tocca à i pastizzi, sò ghjunti dopu à a guerra. Quand’ella ci face visità u locu, Marie-Antoinette ci permette di sfuglià qualchì pagina di a storia di u cummerciu. In u sulaghju, ci hè sempre una traccia di l’evacuazione di u fornu à legnu di u so babbu. In fondu, duie altre sale dedicate à u pane o e pastizzerie. Davanti, un impiazzamentu induve una persona hè incaricata d’appruntà qualchì sosula. « Hè più una maestra di casa ch’una cucinara, l’aghju vulsutu cusì. Femi Lasagni, carri, tiani, cum’è in casa Si pò ancu magnà sopra piazza. A ghjenti si devi senti in casa soia. » Dapoi qualchì anni, a panatteria s’hè ancu messa à fà i biscotti di i Rè à modu soiu. « Ci hè sempri una tematica particulari : a famiglia imperiali, NIII, Paoli, i resistenti è ancu nantu à l’ACA ! A feva hè fatta ind’un specialistu di u Cuntinenti. Quest’annu, avemi circatu à metta in vali a cità d’A iacciu : catedrale, Madunuccia, Napuliò, Tino Rossi, Jean-Jean Vero per i so famosi pasti à a ligusta. Ogni volta, si vincia qualcosa... » Per a maestra di i lochi, tuttu hè guasgi ghjustu è perfettu. Ma tene sempre, in a so mente, un sognu : rifà un fornu à legnu à l’usu anticu.


F.P.


Panatteria Galeani
3, stretta Fesch
tel : 04-95-21-39-68

Apertu tutti i ghjorni fora di a dumenica (6.30 à 19.30)
Partager :