• Le doyen de la presse Européenne

Associu " Aiò zitelli " : mantene u duvere di memoria

Associu " Aiò zitelli " : mantene u duvere di memoria
Associu « Aiò Zitelli » : mantene u duvere di memoria


Natu qualchì annu fà, iss’associu cerca à mantene un duvere di memoria spiazzendusi in parechji lochi di battaglie di a prima guerra mundiale induve casconu assai Corsi. À l’origine d’issu prughjettu, u cantadore Ghjacumu Culioli…


Ùn scurdà si mai di a guerra di u 1914 è di tutti i Corsi chì sò cascati nantu à tanti è tanti campi di battaglie, eccu u scopu di l’associu « Aiò zitelli », purtatu da u cantadore Ghjacumu Culioli. « Faci parechji anni ch’eu vocu nantu à sti loca, spiega quellu, aghju principiatu in l’anni novanta. A prima volta, era di ghjinnaghju novantaquattru. È dopu, m’hè sempri venuta a vodda d’andà quallà pà renda umaggiu à nosci antenati chì si sò battuti. Ma ci voli à ritena sopratuttu u maceddu ch’edda hè stata issa guerra. »

Prima, Ghjacumu Culioli hè andatu solu nantu à issi campi di battaglie : Verdun o u tristu « Chemin des Dames » chì hà datu nascita à duie canzone, quella di I Chjami Aghjalesi è « Diciosetti » di u gruppu « Dopu Cena ». Ma battaglie, ci n’hè statu tante è tante. « Monda Corsi ùn sò mai vultati, aghjusta u cantadore, issu custattu hè statu u principiu d’un antru visu di a Corsica, monda ghjenti chì travaddani a tarra ani lasciatu tuttu, avemi persu l’anima di u paesi. A Corsica ùn s’hè mai rimessa d’iss’epica quì. »

Cusì, è à pocu à pocu, hè nata una struttura dedicata ghjust’à puntu à issi Corsi : « Aiò zitelli » chì fù, in tempi di a prima guerra, a parolla sacra di i Corsi chì facianu parte di u 173u RI, natu in Nizza in u 1913 è chì era in Corsica à u principiu di a guerra. « Hè par quissa ch’eddu ci era tanti Corsi in issu regimentu. Dopu, par via di tanti morti, sò stati mischiati in d’altri Regimenti. »

Ghjacumu Culioli s’hè arrimbatu nantu à u passatu gloriosu ma sopratuttu dulurosu di a so famiglia per dà nascita à l’associu « Aiò zitelli ». « Passava sempri davanti à u munumenti à i morti, ind’è mè, in Chera, ci sò 17 nomi di a me famidda è 14 sò morti in 1914-1914, certi sò stati ritruvati è ani avutu una sepultura, quattru, ùn l’avemi micca ritruvati...Hè par quissa, è par tutti i Corsi cascati quallà, ch’andemu ogni annu nantu à sti lochi. »


À u « Chemin des Dames » u 16 d’aprile

Dapoi l’anni novanta, Ghjacumu Culioli parte nantu à issi lochi, accumpagnatu da cantadore, per rende umaggiu à tutti iss’omi chì sò cascati. Prima, andava cù membri di a squadra d’Arapà eppo u cuncettu face ch’ogni volta, cantadori cunnisciuti o micca ghjunghjenu à purtà a so petra. Cantadori cum’è Antone Tramini, Regis Gomez o ancu Antò Secondi, sò partitu quallà. L’occasione di marchjà nantu à i passi di i Corsi chì sò cascati masimu à u « Chemin des Dames », ma micca solu è di fà cuncerti a sera, in memoria à tutti issi suldati. « I cantadori ùn sò mai listessi. Scambiemi ogni volta. I cuncerti induve cantemi canzoni o messi liati, bensicura à issa guerra. »

Cuncerti induve ùn si trattà micca di soldi. L’occasione dinò, di scopre testimonii d’issa guerra. Un mumentu induve tuttu u mondu hè cummossu. Cusì, è dopu esse pertutu in Verdun da u 7 à u 14 di marzu, a squadra di l’associu serà, à mezu à d’altre persone, à u Chemin des Dames, u 16 d’aprile cù un appuntamentu à 6.00, sopra piazza, ora induve i suldati andonu à u macellu issu ghjorni quì, visita di a furesta, mostra nantu à a battaglia è cuncertu a sera. Un tempu di qualchì ghjornu. È l’occasione, per tutti, di mantene issu duvere di memoria necessariu. L’associu, ellu, cuntinueghja a so strada.

Ph.P.
Partager :