• Le doyen de la presse Européenne

U Liccionu di Matachjina arburu di l'annata ?

St' arburone chi stà nantu à a cumuna d'Arghjusta è Muricciu hè statu sceltu per riprisentà a Corsica à un cuncorsu naziunale .
U Liccionu di Matachjina arburu di l’annata ?
St’arburone chì stà nantu à a cumuna d’Arghjusta è Muricciu hè statu sceltu per riprisentà a Corsica à un cuncorsu naziunale. Quattordeci arburi in parechji rughjoni di Francia sò in cumpetizione. Dapoi u dui di nuvembre scorsu è sin’à u quattru di ghjennaghju, u publicu pò vutà per l’arburu corsu…

L’arburoni è a Corsica, una storia chì dura dapoi ch’ella esiste a nostra isula. À dilla franca, i rapporti trà i Corsi è a natura sò sempre stati stretti. Senza sminticà a famosa storia di Lesia in u « Mal Cuncilu » di Ghjuvan Claudiu Rogliano…

Hè cusì, ma micca ind’una fizzione (benchè l’opera di Rogliano sia vicina da a realità) sta volta, ch’ella cuntinueghja a storia. Di fattu, un labellu « Arburu rimarchevule di Francia » hè attribuitu tutti l’anni dapoi u 2000. È dapoi qualchì tempu, un cuncorsu permette di mette in vale un arburu, un locu è ancu, per quellu chì vince, di participà à un cuncorsu auropeu. Una suvera di Ghisunaccia (2018) o un listincu d’u listessu paese (2011) anu dighjà vintu u premiu. Segnu ch’in Corsica, locu induve sin’à d’avale a muntagna hè stata prutetta, l’arburoni ùn mancanu micca…

È quellu querciu di a cumuna d’Arghjusta è Muricciu ne face parte. A tupunimia mintueghja u nome di « Lecci torti » per u locu. « U prughjettu hè natu in u 2015, spiega Paulu Ghjaseppu Caitucoli, merre di a cumuna, ci hè statu un impegnu di Patriziu Istria, merre di Magà dopu, u querciu hè statu qualificatu « arburu rimarchevuli » dopu à una demarchja di u PFC, l’Uffiziu di l’ambienti, l’ONF… Hè statu messu in vali cù u sustegnu di a CdC è l’APE… Per contu nosciu, avemi travaddatu in stu senzu quì. U chjassu di muntagnera ch’è noi t’avemi rifatu, passa par quì… »

Una dimensione storica è patrimuniale

L’impegnu ùn s’arresta quì. Dopu à un travagliu di a cumissione tecnica regiunale di Corsica, animata da u cunservatoriu butanicu (un serviziu di l’Ambiente), u prughjettu si sviluppa. « U nostru scopu hè doppiu, spiega Marcu Alesiu Santucci, respunsevule di a cumissione, vulemu d’una parte ricensà l’arburi rimarchevuli, è d’un’altra travaglià à a so valurisazione è a so preservazione. »

A murfulugia di u liccione hè impressiunante : 25 metri d’altezza, 12 di circuferenza è nentru, un spaziu di 10 metri quadrati. Saria difficiule, per avà, di cunnosce u so età (mancanu sempre e ricerche) ma si trattaria quantunque di parechji seculi… « Iss’arburu t’hà una storia, ripiglia u merre d’Arghjusta, di fattu, una certa Maria Maddalena Caitucoli, veduva Costa, cugnumata Matachjina- ch’edda battia sempri a machja-, purtava i so purceddi sopra locu. Quiddi chì nasciani erani prutettti da a mamma. Matachjina facia un muru per impediscia a lovia di sorta. Era dinò una manera di pruteghja i purceddi di l’animali… A tradizioni urali hà purtatu a storia sin’à oghji. In l’anni novanta, u filu hè statu ripiddatu da Jeannot Nicolaï chì facia listessu affari. Ci hè una dimensioni patrimuniali è storica impurtanti. »

Tutti iss’elementi sò sbuccati in principiu di u mese nantu à a selezzione, frà parechji altri arburi, di u querciu per riprisentà a Corsica à u cuncorsu naziunale « Arburu di l’annu 2020 ». cù tredeci altri arburi. Ci seranu dui premii : quellu di u publicu è quellu di a ghjuria. « Hè l’arburu di a Corsica, speremi di purtà lu u più luntanu. Per noi, u travaddu principia. Cù u munumenti turreanu di Foce è u Liccionu, pudemi metta in vali u nosciu patrimoniu… »

U percorsu di u Liccionu di Matachjina cumencia appena. Aspettemu a seguita per u 4 di ghjennaghju…

FP.

Per sustene a candidatura di u Liccionu, si pò vutà nantu à sta leia :
http://arbredelannee.com/candidatures/candidature-santucci-marcu-alesiu
Partager :