« Panteone », u prughjettu novu di u gruppu Balagna
Natu à l’iniziu di l’anni 2010, issu gruppu chì adunisce passiunatu di cantu corsu, escerà, questu anni, u so terzu dischettu.
« Panteone », u prughjettu novu di u gruppu Balagna
Natu à l’iniziu di l’anni 2010, issu gruppu chì adunisce passiunatu di cantu corsu, escerà, questu anni, u so terzu dischettu. U prughjettu particulare induve narrazzione è creazione nantu à a storia di Corsica, sò mischiate à mezu à un « Requiem » scrittu è cumpostu…
U gruppu Balagna face a so strada dapoi qualchì annu. Esciutu dopu à sparizione di Dédé Nobili, anzianu cantadore rinumatu di i Chjami Aghjelesi, ch’avia creatu, à l’iniziu, u gruppu « U celu », issa struttura nova, induve ritruvemu u so cuginu Thierry, à mezu à d’altri, s’hè scritta nantu à u seguitu di u gruppu, arrimbendusi, nantu à a canzona « U celu di Balagna », per dà nome à « Balagna ». Dopu à u primu dischettu intornu à pulifunie sacre è prufane, u gruppu s’hè sviluppatu à pocu à pocu per dà fiatu à a so particularità musicale è identitaria.
Una dinamica di creazione
« Simu intruti ind’una dinamica di creazione, spiega Marc’Andria Castellani, membre di u gruppu, hè u nosttu universu musicale, ma t’hà un solcu tradiziunale. U stilu seria cum’è affreschi storichi in leia cù una riflessione nantu à u mondu d’oghje. »
Hè st’inseme quì chì face a particularità, è à tempu, l’estru di u gruppu. S’è dui dischetti sò dighjà nati (Cantu chì sò, 2018 è « A mo storia », 2022), a struttura hà travagliatu sopratuttu nantu à a creazione per dà nascita à un primu prghjettu nantu in u 2025 à l’occasione di i trecentanni di a nascita di Pasquale Paoli. Un prughjettu chjamatu « À cantu à Paoli » cù narrazzione è canti di l’epica accumpagnati di creazione muderne. Un spettaculu chì hà viaghjatu l’annu scorsu è chì deveria girà dinò in u 2026. U stilu musicale di u gruppu dipende assai di u sughjettu. Cusì, si pò passà da a barcarola à u ritimu d’America Latina cù « E nave sischese », u classicu cù « e strage di l’Isulacciu », u bel canto cù « Maria Francesca » o à u ritimu più mudernu cù « A mo storia »...
« Panteone » : l’umagiu à l’omi scunnisciuti di a storia corsa
U secondu prughjettu, travagliatu dapoi dighjà qualchì tempu, si scrive, d’una certa manera, in a seguita di u listessu spiritu. À u nivellu di a narrazzione, di e creazione è di l’aspettu storicu. « Hè un viaghju musicale ma à tempu, cuntatu ch’interrugheghja a storia à traversu persunaghji scunnisciuti di a Corsica, aghjusta l’artistu chì hà scrittu è cumpostu l’inseme, cum’è una spezia di « contrastoria » in quattru atti, induve canti è narrazzione sò mischiati. »
L’opera si definisce cum’è un percorsu chì principia cù u « Requiem » è compie cù un Dies Irae (dui testi di a messa di i morti ma scritti è cumposti ind’un stilu piuttostu classicu. À mezu quattru atti. U primu dedicatu à u periodu di i Cinarchesi (Arrigo Della Rocca per indettu, un secondu induve si tratta di a battaglia navale di u Lepante (1571) trà i Turchi è una cualizione cristiana induve ci era assai corsi (da a Republica di Venezia, Genova ma dinò a guardia papale di Roma). « Un mumentu maiò di a storia di u Mediterraneu cù assai attori di Corsica... »
Un prughjettu prontu in u 2026
Inde l’attu trè, l’autori anu vulsutu cuntinuà nantu à u listessu versu. Si tratta, sta volta, di u caminu di Paoli ma senza mintuà u « Babbu ». Persunaghji menu cunnisciti di a storia cum’è Anghjulu Franceschi, Pace Maria Falconetti, resistante paulistu o ancu Clemente Paoli, u fratellu di Pasquale, sò messi in vale inde issa parte quì. U prughjettu cuntinueghja sin’à a seguita di u « Requiem » è si compie cù u « Dies Irae ». Un prughjettu chì duveria esse prontu questu annu. « Manca qualchì registramentu, di regula, seremu pronti. »
« Panteone », duveria girà in Corsica, è forse ancu in altrò dopu à « À cantu à Paoli ». Un gruppu da seguità cù u so stilu particulare…
F.P.
crédit photo : Philippe Peraut
Balagna
Ghjuvan Petru Marchetti (terza, percussione)
Thierry Nobili (Seconda, bassu, cajon)
Andria Aitelli (Seconda, viulinu, fiati)
Ghjuvan Filippu Casta (seconda, ghitarra)
Marc’Andria Castellani (seconda, ghitarra)